vineri, 17 noiembrie 2017

160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în Bucureşti

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 20 noiembrie 2017, BNR va lansa în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat dedicată împlinirii a 160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în Bucureşti.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
  • Valoare nominală: 1 leu
  • Metal: tombac-cuprat
  • Titlu: -
  • Formă: rotundă
  • Diametru: 37 mm
  • Greutate: 23,50 grame
  • Calitate: proof
  • Cant: zimțat
Aversul monedei prezintă un instantaneu bucureştean de epocă, inscripţia în arc de cerc ,,ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „1 Leu” și anul de emisiune „2017”.
Reversul monedei redă o imagine de epocă a gării Filaret, inscripţiile „INTRODUCEREA ILUMINATULUI PUBLIC CU PETROL LAMPANT IN BUCURESTI” şi „160ANI”.
Monedele din tombac cuprat, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. 
Tirajul pentru această emisiune este de 250 de monede din tombac cuprat.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broşura de prezentare este de 100 lei.
Monedele din tombac cuprat dedicate împlinirii a 160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din tombac cuprat se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

vineri, 10 noiembrie 2017

Medalie: 200 de ani de la nasterea lui Mihai Kogalniceanu

Secolul al XIX-lea românesc a fost marcat de personalitatea proeminentă şi plurivalentă a lui Mihail Kogălniceanu - artizanul Unirii și al Independenței României.
Nu se poate examina niciuna dintre componentele istoriei româneşti din se­colul al XIX-lea – istoria politică, istoria literară, istoria presei, istoria învăţămân­tului, istoria teatrului şi nici chiar istoria culinară – fără să dăm de numele lui Mihail Kogălniceanu.
Personalite dominantă a societăţii româneşti, Mihail Kogălniceanu a fost implicat în toate evenimentele şi evoluţiile care au condus la modernizarea României până în pragul secolului al XX-lea. A colaborat cu toţi cei care au avut un rol pozitiv în acest proces de mo­der­nizare, de la revoluţionarii paşoptişti din Moldova şi Ţara Românească, până la princepele şi apoi regele Carol I.
Înzestrat cu o mare bogăţie de idei, alimentată printr-un studiu neîncetat, în decursul întregii sale vieţi, Mihail Kogălniceanu a urmat o singură idee: înălţarea neamului său.
Monetăria Statului omagiază „cea mai mare minte în epoca de regenerare a poporului său" prin lansarea produsului medalistic care celebrează 200 de ani de la nașterea marelui patriot – Spiritus Rector al Renașterii României moderne – Mihail Kogălniceanu.
Produsul - format din medalie, broșură și cutie de prezentare - poate fi achizitionat la pretul de 750 lei/ bucată, inclusiv TVA.
Medalia prezintă următoarele date tehnice:
- Material: Argint 925‰,
- Diametru: 60 mm,
- Greutate: 180 grame,
- Calitate: patinată,
- Tiraj fix: 100 bucăți

Semnal editorial:Tezaurul monetar de la Groşii Noi (secolele XV-XVII)

O noua aparitie la Editura Mega:Tezaurul monetar de la Groşii Noi  (secolele XV-XVII), avandu-i ca autori pe Corina Toma, Florin Marginean si Cristina Tataru

joi, 9 noiembrie 2017

Jurnal insignografic nr.17


 

A apărut Jurnalul Insignografic nr. 17 - 2018.
Persoanele interesate de achiziția numărului 17, sunt rugate să se adreseze conducerii ACIR: președinte - prof. Tiberiu Kelemen.

miercuri, 8 noiembrie 2017

CASETĂ CU MEDALII EMISE DE COMISIA EUROPEANĂ A DUNĂRII



Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi propune publicului gălăţean în luna noiembrie a.c., în cadrul proiectului expoziţional „Exponatul lunii”, prezentarea unui bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: CASETĂ CU MEDALII EMISE DE COMISIA EUROPEANĂ A DUNĂRII.

"În urmă cu 161 de ani lua ființă Comisia Europeană a Dunării, instituție europeană care avea drept scop reglementarea navigației pe marele fluviu european, precum și regularizarea și amenajarea șenalului navigabil. În sediul instituției, stabilit la Galați, comisarii reprezentând cele șapte puteri europene din epocă hotărau măsurile necesare unei navigații libere pentru toate statele în condiții de siguranță și securitate. Comisia a emis o serie de medalii pentru a marca o serie de evenimente din activitatea proprie (medalia inaugurării canalului Sulina, jubileul și împlinirea a 75 de ani de la înființare). Comisia a recompensat și activitatea merituoasă a celor care derulau diferite activități de pilotare și salvare a celor aflați în pericol pe apele fluviului.
Exponatul lunii noiembrie constă într-o casetă realizată din lemn îmbrăcat în piele închisă cu sticlă cristal și în care au fost grupate medalii realizate de gravorii francezi de A. Patey și L. Bazor și emise de către Comisia Europeană a Dunării în îndelungata ei existență (1856-1948)." (muzeograf Costel Ilie)

Micro-expoziţia poate fi vizitată în Lapidarium (str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2) în perioada 8 - 30 noiembrie 2017, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Colecții numismatice. Digitizarea bunurilor de patrimoniu-Conferinta la MNIR

Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Societatea Numismatică Română și Institutul Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital organizează conferința „Colecții numismatice. Digitizarea bunurilor de patrimoniu”, care va avea loc vineri, 10 noiembrie 2017, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr. 12, sala Mihai Viteazul, cu începere de la ora 10:00.
Conferința este organizată în cadrul proiectului Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României, co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, proiect prin care se pun la dispoziția publicului două arhive deosebit de importante pentru domeniul numismatic, este vorba despre arhiva documentară Octavian Iliescu și despre colecția de reviste Cercetări Numismatice, care din acest moment sunt accesibile în mediul on-line la adresele web – www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro. Eforturile depuse pentru digitizarea arhivelor și crearea unor aplicații care facilitează accesul la aceste documente reprezintă premisele care au determinat organizarea acestei conferințe care este structurată în două secțiuni, cea dintâi dedicată colecțiilor numismatice și importanței lor, în timp ce în cadrul celei de-a doua secțiuni sunt aduse în atenția publicului subiecte precum importanța digitizării bunurilor de patrimoniu, modalități și mijloace de digitizare, precum și exemple de bună practică.
Conferința debutează cu lansarea oficială și prezentarea site-urilor www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro, urmată fiind de două lansări de carte: Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Dr. Corina Toma și Tezaurul monetar de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Dr. Corina Toma, Dr. Florin Mărginean și Cristiana Tătaru, cele două lucrări fiind cele mai recente apariții de specialitate din domeniul numismatic. Pe parcursul întregii zile desfășurându-se comunicările din cadrul celor două secțiuni care adună în același loc peste 30 de specialiști cu experiență îndelungată și rezultate excepționale în cadrul cercetărilor și activităților lor.

PROGRAM

Muzeul Național de Istorie a României,
Sala Mihai Viteazul

09:30-10:00 - Înregistrarea participanților

10:00-10:15 - Deschiderea conferinței

10:15-10:35 - Lansarea și prezentarea site-urilor rezultate în urma digitizării revistei Cercetări Numismatice și a arhivei Octavian Iliescu - www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro

SECȚIUNEA I
Colecții Numismatice
Organizată cu susținerea
Societății Numismatice Române

10:35-11:00 - Evenimentul de lansare al volumelor Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Corina Toma și Tezaurul de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Corina Toma, Florin Mărginean și Cristiana Tătaru.

11:00-13:30 - Lucrările secțiunii

Viorel Petac - Colecții pierdute, colecții regăsite.Colecții, colecționari și anticari interbelici.

Steluța Marin - Dr. George Severeanu - Colecția de antichități greco-romane.

Mihaela Iacob - Colecția numismatică a Muzeului de Istorie și Arheologie - ICEM Tulcea.

Bogdan Beldianu - Bijuteriile - dovezi ale unor vechi colecții numismatice.

Lilia Dergaciova - Formarea colecțiilor numismatice europene prin prisma monedelor medievale ale Țărilor Române.

Irina Cîrstina - Cabinetul Numismatic al Muzeului de Istorie din Târgoviște.

Radu Dumitrescu - Istoria colecției numismatice a Fundației „Alexandru și Aristia Aman”.

Albert Gabriel Grecu - Colecțiile numismatice private între pasiune și legalitate.

Dumitrache Paul - O legendă inedită a dinarilor bătuți la Sibiu pentru Iancu de Hunedoara. Studiu de caz privind abordarea metodologică a cercetării numismatice pe baza materialului digitizat rezultat din surse publice sau private.

13:30-14:30 Pauza de prânz

SECȚIUNEA II
Digitizarea bunurilor de patrimoniu
Organizată cu susținerea Institutului Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital

14:30-17:30 Lucrările secțiunii

Dan Matei - Expunere on-line: calitate, relevanță, dar și etică.

Nicolae Constantinescu - Baze de date distribuite pentru resurse de patrimoniu: un inel comun de gestiune.

Ginel Lazăr - Digitizarea, conservarea și valorificarea colecției de manuscrise medievale, carte veche tipărită și documente istorice ale Muzeului Național de Istorie a României.

Cristina Păiușan-Nuica - Imago-Romaniae - 10.000 de imagini din fototeca Muzeului Național de Istorie a României.

Nicoleta König - Marele Război - un proiect on-line despre Primul Război Mondial.

Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Liviu Iancu, Mihaela Buruiană, Ania Stan - Patrimoniu la răscruce. Digitizarea crucilor de piatră din județul Prahova. Rezultate aproape finale.

Cristina Păiușan-Nuica - Comunismul în România o istorie a regimului comunist în imagini.

Bogdan Șandric, Vasile Andrei, Cosmin Miu - ProEuropeana - biblioteca digitală a publicațiilor culturale, un proiect (prea) ambițios?

luni, 6 noiembrie 2017

150 de ani de la naşterea lui Vintilă I.C. Brătianu.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 3 noiembrie 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Vintilă I.C. Brătianu.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
  • Valoare nominală: 100 lei
  • Metal: aur
  • Titlu: 900‰
  • Formă: rotundă
  • Diametru: 21 mm
  • Greutate: 6,452 g
  • Calitate: proof
  • Cant: zimţat
Aversul: monedei prezintă o imagine de epocă a bibliotecii din conacul Brătienilor de la Florica, inscripţia în arc de cerc ,,ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Reversul: monedei redă portretul lui Vintilă Brătianu, inscripţia în arc de cerc „VINTILA BRATIANU” şi anii între care a trăit „1867”, „1930”.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 250 de monede din aur.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv certificatul de autenticitate este de 1.680,00 lei.
Monedele din aur dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Vintilă I.C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.


luni, 30 octombrie 2017

140 de ani de la atacul redutei Grivița


Monetăria Statului aduce un prinos de recunoștință eroilor neamului nostru prin lansarea unui nou produs medalistic comemorativ: ”140 de ani de la atacul redutei Grivița”.
Omagiem participarea victorioasă şi eroică a poporului român la Războiul de independență din 1877-1878 care a a ridicat conştiinţa naţională, a creat naţiunii române o stare de spirit optimistă, încrezătoare în forţele sale şi în perspectiva întregirii naţionale a Patriei.
Bătălia de la Griviţa a fost o operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).
Apelul adresat de principele Carol I combatanţilor de la Griviţa subliniază efortul depus şi spiritul de sacrificiu: „Sub focul cel mai viu al inamicului aţi înfruntat moartea cu bărbăţie, aţi luat o redută, un drapel şi trei tunuri. Ţara vă va fi recunoscătoare de devotamentul şi abnegaţia voastră [...]; deşi am avut simţitoare pierderi, deşi deplâng cu voi bravii camarazi căzuţi pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea şi independenţa patriei.” (Ordinul de zi nr. 58, 5/17 septembrie 1877).
La Griviţa a fost prima victorie pentru obţinerea independenței de stat de sub suzeranitatea otomană. Aveau să urmeze și cele de la Rahova, Smârdan, Opanez, Plevna și Vidin, care au dus la înfrângerea finală a turcilor. Atacul redutei Griviţa va rămâne o pildă înălţătoare de curaj şi bărbăţie a ostaşilor români, al căror eroism nu va fi uitat niciodată.
Războiul purtat de România împotriva jugului otoman a fost un război drept, de eliberare naţională de sub o dominaţie străină care frâna de veacuri dezvoltarea poporului nostru.
Cucerirea independenţei naţionale a constituit un eveniment de importanţă crucială în dezvoltarea României moderne.

Produsul medalistic – premium este format din medalie și broșură de prezentare, ambalate în cutie de lemn. Medalia prezintă următarele date tehnice:

- Aliaj: Ag 925‰

- Dimensiune: Ø85 mm

- Greutate: 384 grame

- Calitate: patinată

- Tiraj: 25 bucăți

Pret: 1.345 lei/ bucată, inclusiv TVA

- Aliaj: Cupru

- Dimensiune: Ø85 mm

- Calitate: patinată

- Tiraj: 75 bucăți

Pret: 235 lei/ bucată, inclusiv TVA

luni, 23 octombrie 2017

Laureați ai Premiului Nobel originari din România – Elie Wiesel


BNR a emis o noua moneda comemorativa dedicata lui Elie Wiesel, si care face parte dintr-o serie de monede dedicate laureatilor Nobel  originari din Romania.
 
Monedă Argint

Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj: 200

 Avers: casa memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 Lei”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Revers: portretul lui Elie Wiesel și inscripțiile în arc de cerc ,,LAUREAT AL PREMIULUI NOBEL PENTRU PACE” și ,,Elie Wiesel”.

Targ de antichitati la Pitesti


miercuri, 18 octombrie 2017

Targ de antichitati taranesti

De vineri, 27 octombrie până duminică, 29 octombrie 2017, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, vă așteptăm cu fel de fel de obiecte vechi, nelipsite odinioară din gospodăria țărănească:

mobilier crestat, pictat - lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri,
ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce,
țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă, fețe de masă etc.),
piese de costum țărănesc,
icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe,
furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe,
felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și
publicații socio-etnografice din perioada interbelică,
bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice.
Bunătăți de-ale gurii puteți târgui: prăjituri, cozonaci, miere, turtă dulce, plante medicinale, cafea, dar și țuică și vin.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Semnal editorial: Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus

Joi 12 Octombrie 2017, cu ocazia simpozionului ”Istorie și cultură în numismatica românească (organizat de Clubul Numismatic ”Mihai Eminescu”) a avut loc la Cercul Militar Național (sala Ștefan cel Mare) lansarea volumului ”Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus”, autor Corneliu Bogdan Nicolae Beldianu.
Cartea in format electronic se poate descarca de aici:

joi, 12 octombrie 2017

Colecţionarea, o pasiune irezistibilă

Când vine vorba de colecționat, contează mai puțin vârsta, profesia, veniturile sau sexul. Cel mai mult contează povestea din spatele obiectelor.
În spatele fiecărei colecții, se află de cele mai multe ori un efort impresionant de selectare, arhivare, îngrijire și depozitare. Obiectele adunate înseamnă o perioadă lungă de muncă, de căutări prin tot felul de locuri, iar atașamentul față de ele este pe măsură. Din acest motiv, puțini colecționari ar putea să renunțe la obiectele strânse de-a lungul timpului.
O colecție o faci în primul rând pentru tine, obiectele adunate pot fi de foarte multe tipuri: comune, contemporane sau rare, cu o istorie emoționantă.
Indiferent dacă aduni pipe, șervetele, timbre, clopoței, ilustrate, stilouri sau mașinuțe, tot colecționar te numești.
Muzeul Județean Satu Mare vă invită dragi sătmăreni să vă delectați privind colecțiile unor concetățeni dispuși să-și ducă pasiunea mai departe, muzeul fiind acela care ”cercetează, comunică și expune, în scopul cunoașterii şi educării, mărturii materiale şi spirituale ale
existenței şi evoluţiei comunităților umane”.(Legea muzeelor şi colecțiilor publice, nr. 311 din 24 iunie 2003).
Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 13 octombrie 2017, ora 14.00 la Muzeul Județean Satu Mare, Bd-ul V. Lucaciu nr. 21, iar expoziția poate fi vizitată până pe data de 13 noiembrie 2017.

Targul colectionarilor


marți, 10 octombrie 2017

Monede chinezesti - O istorie de 3000 de ani


Pontica 2017

În perioada 11-13 octombrie 2017, se vor desfășura lucrările
Sesiunii Științifice Internaționale PONTICA, ce va fi dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso și va avea ca temă ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE ÎN SPAȚIUL VEST-PONTIC.
Evenimentul, ajuns la cea de-a 50 ediție, va fi organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Știinte Politice a Universității „Ovidius” Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.
Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 11 octombrie 2017, ora 12, în Aula „Adrian Radulescu” (Sala Pictată) a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Piața Ovidiu, 12.

Targul colectionarilor la Tg Mures


luni, 2 octombrie 2017

Simpozionul National "Vasile Parvan"-Bacau 2017


Semnal editorial: Varianta ocolitoare Bacau.Diagnosticul arheologic

Lansarea va avea loc in cadrul Simpozionului National de Istorie "Vasile Parvan"  din aceasta saptamina:5-6 octombrie.

Semnal editorial: Carpica XLVI

Lansarea va avea loc in cadrul Simpozionului National de Istorie "Vasile Parvan"  din aceasta saptamina:5-6 octombrie.

miercuri, 20 septembrie 2017

Expozitie: Monede din Țările Române de la sfârșitul secolului al XVIII-lea

Cu ocazia Zilei Europene a Patrimoniului, Muzeul „Casă de Târgoveț din sec XVIII - XIX”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, a vernisat vineri, 15 septembrie 2017, expoziția temporară „Monede din Țările Române de la sfârșitul secolului al XVIII-lea”. Monedele pot fi admirate până în ianuarie 2018.

MONEDE ROMÂNEȘTI DIN AUR PE TIMBRE

Moneda este unul dintre simbolurile suveranitãții unui stat, alãturi de steag, stemã, imn și timbru. Banca Naționalã a României, singura instituție din țara noastrã autorizatã sã emitã însemne monetare, deține un patrimoniu istoric și artistic valoros, care depãșește, prin însemnãtatea lui, simplele considerente materiale, constituindu-se în bogãții ale culturii și tradiției românești.
Preluând ca tematicã istoricã începuturile sistemului monetar național, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mãrci poștale Colecția numismaticã a Bãncii Naționale a României – Monede românești din aur, formatã din patru timbre care ilustreazã piese cu valoarea nominalã de 20 lei („poli”), emise între anii 1870-1939, fie pentru circulație, fie pentru a marca evenimente importante: aniversarea a 40 de ani de domnie (1906), centenarul nașterii Regelui Carol I (1939) și Încoronarea de la Alba-Iulia (1922).
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,30 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1870.
Instituirea monedei naționale a constituit materializarea unuia dintre dezideratele statului român aflat la începuturile modernizãrii sale și s-a concretizat într-o afirmare simbolicã a independenței sale, înainte ca acest statut sã îi fie consacrat ca urmare a victoriilor obținute pe câmpul de luptã și sã fie înscrise în tratate internaționale.




În anul 1867 a fost adoptatã Legea pentru înființarea unui nou system monetar și pentru fabricarea monetelor naționale, iar la 24 februarie 1870 s-a inaugurat prima monetãrie a statului, sediul acesteia aflându-se în locul unde se ridicã astãzi clãdirea Muzeului Țãranului Român, pe Șoseaua Kiseleff.
Inaugurarea monetãriei s-a fãcut prin fabricarea a douã tipuri de monedã: una din aur, cu valoarea de 20 lei (tiraj 5.000 de piese) și alta din argint, cu nominalul de 1 leu (tiraj 400.000 de piese). Aversul monedelor purta efigia regelui Carol I și inscripția „CAROL I DOMNUL ROMANIEI”, iar reversul, valoarea nominalã și anul emiterii, în interiorul unei cununi defrunzede stejar și laur, simboluri ale bravurii și gloriei strãmoșilor.
Aceste douã emisiuni au și valoare de simbol, deoarece au fost bãtute înainte de obținerea Independenței și, în ciuda împotrivirii Imperiului Otoman, poartã efigia domnitorului pe avers.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1906.
Cu ocazia aniversãrii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I a fost bãtutã o emisiune monetarã jubiliarã alcãtuitã din 7 nominaluri, dintre care cele de 1 și 5 lei erau din argint, iar cele de 12½ lei, 20, 25, 50 și 100 de lei din aur. Monedele s-au comandat Monetãriei Regale a Belgiei, machetele și matrițele lor fiind realizate de gravorul șef al acesteia, Alphonse Michaux.
Efigia regelui Carol I este reprezentatã atât pe aversul, cât și pe reversal monedelor de 1, 5, 20 și 100 lei, în douã variante. Pe avers apare portretul din 1906, înconjurat de inscripția „CAROL I REGE AL ROMANIEI 1866-1906”, iar pe revers portretul din 1866, inscripția circularã „CAROL I DOMNUL ROMANIEI” și valoarea nominalã.
Pe aversul monedelor de 12½ lei, 25 lei și 50 lei, este reprezentat portretul din 1906 al regelui, îmbrãcat în uniformã militarã de paradã. Reversul pieselor de 12½ lei și 25 lei ilustreazã un vultur cu zbor deschis,care poartã o panglicã cu inscripția „PRIN STATORNICIE LA ISBINDA”. Pe reversul piesei de 50 lei regele este înfãțișat cãlare, în uniformã de campanie, cu mantie și glugã, în timpul Rãzboiului de Independențã.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1928.
În 1927, în cadrul manifestãrilor dedicate aniversãrii a 5 ani de la încoronarea, la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I și a reginei Maria, s-a decis emiterea unor monede aniversare din aur. Deși acest proiect a fost inițiat încã de la începutul anului 1927, a fost finalizat abia în 1928. Machetele și matrițele au fost realizate de Marcel Dammann, un cunoscut medalist francez.
Emisiunea este compusã din patru monede: 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei. Aversul pieselor de 20 lei și 100 lei înfãțișeazã capul laureat al regelui Ferdinand, cu inscripția „FERDINAND I REGELE ROMANILOR 1922”,iar pe revers este reprezentatã stema țãrii (scutul mijlociu), inscripția „ROMANIA” și valoarea nominalã, de 20 lei respectiv 100 lei. Piesele de 25 și 50 lei poartã pe cele douã fețe efigiile încoronate ale regelui Ferdinand și reginei Maria. Pe avers, portretul regelui este înconjurat de inscripția „FERDINAND I REGELE ROMANILOR”, alãturi de valoarea nominalã,iar pe revers, efigia reginei este însoțitã de legenda „MARIA REGINA ROMANILOR 1922”.
Baterea monedelor a fost încredințatã Monetãriei Regale din Londra (Royal Mint), iar monedele au ajuns la București în luna august 1928.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 Lei este ilustratã una dintre monedele din aur de 20 lei emise în anul 1939.
Înscriindu-se în tradiția emisiunilor jubiliare din anii 1906 și 1927 / 1928, Banca Naționalã a României a inițiat în anul 1937 o emisiune de monede din aur, alcãtuitã din șase piese. Lansatã doi ani mai târziu, ea a fost dedicatã centenarului nașterii Regelui Carol I, cu toate cã portretul acestuia nu aparepe niciuna dintre monede.
Proiectele au fost comandate sculptorului și medalistului Emil W. Becker, colaborator al monetãriei statului (reînființatã în 1935), care a executat în acest scop 60 de proiecte. Cele 12 dupã care s-au realizat machetele și matrițele au fost alese chiar de regele Carol al II-lea.
Emisiunea din anul 1939 însuma câte douã variante de monede de 20 și 100 lei și douã piese mari, fãrã valoare nominalã, denumite „galbeni de podoabã”, echivalente cu 12 ducați. Aversul celor patru monede figureazã efigia regelui Carol al II-lea și legenda „CAROL II REGELE ROMÂNILOR”. Pe revers, stema țãrii apare în patru compoziții diferite,alãturi de inscripția „ROMANIA”, valoarea nominalã (20 lei respective 100 lei) și anul emisiunii: 1939. Pe aversul „galbenilor de podoabã”, regele Carol al II-lea este reprezentat cãlare în uniforma escortei regale. Pe revers, stema micã a Regatului României apare alãturi de reprezentarea Lupoaicei (Lupa Capitolina) pe o variantã și de un cosaș, pe cea de a doua.
Majoritatea celor 1.800 de monede ale emisiunii (300 de bucãți din fiecare model) au fost oferite demnitarilor și apropiaților Casei Regale.
O emisiune cu structurã similarã a fost lansatã și în 1940, dedicatã, de aceastã datã, aniversãrii a 10 ani de domnie a regelui Carol al II-lea. Tirajul acesteia a fost de 500 de exemplare pentru fiecare variantã.

Aducem mulțumiri conducerii Bãncii Naționale a României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de timbre poștale.


Sursa informaţiilor Romfilatelia, via http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2017/09/timbrul-romanesc-colectia-numismatica.html


joi, 14 septembrie 2017

Emisiune numismatica: 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 15 septembrie 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint și o monedă din alamă, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
Caracteristici tehnice Moneda din argint Monedă pentru colecționare
Metal argint alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală 10 lei 50 bani
Titlu 999‰ -
Formă rotundă rotundă
Diametru 37 mm 23,75 mm
Greutate 31,103 g 6,1 g
Grosime la chenar - 1,9 mm
Calitate proof proof
Cant zimţat inscripționat cu ,,ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte

Aversul monedei din argint redă un detaliu al medaliei „Virtutea Militară” de război, decoraţie care i-a fost acordată eroinei Ecaterina Teodoroiu, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 Lei” și anul de emisiune „2017”.
Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă un detaliu al medaliei „Virtutea Militară” de război, decoraţie care i-a fost acordată eroinei Ecaterina Teodoroiu, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „50 BANI” și anul de emisiune „2017”.
Reversul comun al monedelor (din argint și din alamă) prezintă portretul Ecaterinei Teodoroiu şi inscripţia în arc de cerc „ECATERINA TEODOROIU”.
Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul este de:
  • 200 monede din argint;
  • 5.000 monede din alamă, de 50 bani, pentru colecționare.
Preţurile de vânzare sunt:
  • 355,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare;
  • 9,50 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, de 50 bani, pentru colecționare.
Monedele din argint și monedele din alamă, de 50 bani, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint și a monedelor din alamă, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.


marți, 12 septembrie 2017

Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus ( 193-211 pChr )

Ne face o deosebită plăcere să vă anunțăm apariția unei noi lucrări de numismatică romană.
Este vorba de cartea ”Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus ( 193-211 pChr )”.

Lucrarea cuprinde studii cu teme variate ( politică, emisiuni monetare inedite, reconsiderări privind activitatea atelierelelor monetare romane, fenomenul contrafacerii și falsificării monedelor, iconografie și ideologie monetară, mistică etc )  toate având ca liant comun emisiunile monetare din vremea lui Septimius Severus. Această lucrare va fi diponibilă ( în format ebook) pentru cititori imediat după lansarea oficială.
(https://snr1903.wordpress.com/)

Targ la Deva


miercuri, 6 septembrie 2017

Dicționarul enciclopedic "Galeria filatelică a celebrităților botoșănene"

Informatii pe contul:

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ȘI NUMISMATICE”


Muzeul Municipiului Bucureşti în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României şi Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa, organizează cea de-a treia ediţie a Simpozionului „Cercetări Arheologice şi Numismatice” desfăşurat la Bucureşti.
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.

Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Roxana Dobrescu

-Roxana Dobrescu, Vădastra. Reinterpretarea materialului paleolitic
-Adina Boroneanţ, Mărgele de piatră și os în neoliticul timpuriu de la Porțile de Fier
-Radu-Alexandru Dragoman, Ceramica neolitică din campania 2010 de la Vădastra-Dealul Cișmelei: o rediscutare a interpretărilor mai vechi privind cronologia relativă a sitului și a ansamblurilor ceramice
-Adrian Bălășescu, Chinofagia în preistoria și protoistoria României
-Radian-Romus Andreescu, Camelia-Mirela Vintilă, Plastica zoomorfă din colecțiile Muzeului Municipiului București
Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Corina Borș

-Marian Neagu, Aspecte ale plasticii eneolitice la Dunărea de Jos
-Vasile Opriș, Theodor Ignat, Figurine antropomorfe Precucuteni-Cucuteni în așezarea Boian-Gumelnița de la Chitila-Fermă
-Theodor Ignat, Tomografia unei expoziții. Zeițe şi şamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfa - de la artă la identitate
-Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Mădălina Voicu, Ionela Crăciunescu, Mihaela Golea, Adelina Darie, Cristina Covătaru, Ovidiu Frujină, Bogdan Manea, Mihai Florea, Considerații generale privind gestionarea și utilizarea spațiului de către comunitățile umane din Eneolitic. Studiu de caz - Sultana-Malu Roșu
-Adelina Darie, Noi date tehnologice despre obiecte Eneolitice din cupru, descoperite în sud-estul României
Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Ioan Carol Opriș

-Corina Borș, Considerații despre piesele de harnașament din depozitul Tărtăria I
-Despina Măgureanu, Sebastian Matei, Considerații asupra fibulelor descoperite în dava de la Cârlomănești
-Valeriu Sîrbu, O suliță-sceptru descoperită în așezarea dacică de la Săvârșin (jud. Arad) și posibilele sale semnificații
-Alina Streinu, Vasilica Lungu, Alexandre Baralis, Descoperirile de Epoca romană din teritoriul cetăților Argamum și Histria. Rezultate preliminare ale cercetărilor franco-române din perioada 2010-2016
-Alexandra Dolea, Noi metode de cercetare pe situl arheologic de la Limyra, Turcia
-Adrian Ardeț, Lucia Carmen Ardeț, Tibiscum. Cercetări arheologice 2016-2017
-Ovidiu Țentea, Băi și îmbăiere din Dacia în timpul lui Traian
-Christina Știrbulescu, Consideraţii despre reprezentările podoabelor pe monumentele sculpturale romane din provincia Dacia

Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Andrei Măgureanu


-Liana Oța, Romani și sarmați pe teritoriul orașului București
-Ștefana Cristea, O statueta a zeiței Isis-Fortuna în însemnările lui Istvan Teglas. Interpretare iconografică
-Andrei Măgureanu, Cătălin Constantin, O așezare din secolul al IV-lea p.Chr.? Date preliminare ale cercetărilor din situl Tei-Toboc
-Alexandru Rațiu, Ioan Carol Opriș, O clădire cu funcție oficială în sectorul VII de la Capidava. Observații preliminare
-Silviu Oța, Adrian Ardeț, Dimitrie Negrei, Cercetări arheologice în orașul medieval Caransebeș (jud. Caraș-Severin)
-Aurel Stănică, Niculina Dinu, Ceramica otomană descoperită la Noviodunum
-Bogdan Ciupercă, Observații cu privire la evoluția conacului Pană Filipescu, Filipeștii de Târg, jud. Prahova
-Raluca Moței, Andrei Măgureanu, Observații istorice și arheologice asupra străzii Zarafi
-Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Mihaela Buruiană, Liviu Iancu, Patrimoniu la răscruce - Digitizarea crucilor de piatră și a monumentelor de eroi din județul Prahova - rezultate preliminare


Secțiunea Numismatică

Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Aurel Vîlcu


-Mihai Dima, Un tezaur de monede histriene de argint descoperit în Ucraina
-Bogdan Constantinescu, Câteva considerații asupra primelor emisiuni monetare din bronz de la Histria în lumina analizelor compoziționale ale aliajului lor
-Steluța Marin, Ponduri elenistice
-Eugen Nicolae, Aurel Vîlcu, Mihai Ciocanu, Noi informații privind un tezaur de monede și podoabe descoperit în Republica Moldova
-Miroslava Dotkova, O monedă pseudo-autonomă din Frigia descoperită la Aquae Calidae, regiunea Burgas

Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu

-Theodor Isvoranu, Observații pe baza studiului monedelor de la Tomis și Histria din colecția Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan"
-Emanuel Petac, Nicolae Popa, Despre un tezaur de denari încheiat la Traian provenind de la Sarmizegetusa
-Radu Gabriel Dumitrescu, Marius Bâsceanu, Descoperiri monetare din castrul şi necropola de la Desa, jud. Dolj
-Stoyan Mihaylov, Monede în circulație în peninsula Balcanică în secolele VI-VII (date provenind din tezaure bizantine timpurii)
-Dan Pîrvulescu, Monedele Ţării Româneşti în timpul domniei lui Radu I
Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Eugen Nicolae


-Alina Pîrvulescu, Considerații preliminare asupra unui tezaur cu monede ale Ţării Româneşti descoperit la Târgovişte
-Monica Dejan, Un tezaur din secolul XVI descoperit la Ipoteşti (jud. Suceava)
-Cristiana Tătaru, Monede medievale provenind din săpăturile arheologice efectuate la Cetatea Enisala
-Irina Cîrstina, Patrimoniul numismatic al județului Dâmbovița
-Romeo Cîrjan, Un proiect inedit pentru prima bancnotă tiparită în două culori a BNR
-Marius Blasko, Un tezaur de la începutul secolului al XVII-lea descoperit în județul Dolj
-Octavian Buda, Efigia lui Asklepios/Esculap pe monede şi medalii, de-a lungul timpului
-Gabriel Constantin, Trei medalii străine inedite aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București