Distincție și Onoare. Ordine și decorații din colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad.

Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad are deosebita plăcere de a găzdui în perioada 10 februarie – 14 aprilie 2024 o nouă expoziție cu tematică istorică: Distincție și Onoare. Ordine și decorații din colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad.

 Prin prisma acestui eveniment am dorit să ilustrăm evoluția Principatelor, iar mai apoi a României în perioada secolelor XIX-XX, o perioadă tumultoasă pentru istoria Europei în care au avut loc numeroase conflicte, iar multe state, printre care și România, și-au câștigat independența. Expoziția creată de noi prezintă o mare parte din evenimentele care au marcat aceste două secole și oferă vizitatorilor ocazia de a putea viziona exponate cu o bogată încărcătură istorică, care au fost construite în acea perioadă și purtate cu mândrie atât de către militarii vremii, cât și de diverse personalități în jurul cărora s-au țesut nenumărate povești.Expoziția, Distincție și Onoare. Ordine și decorații din colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, este compusă atât din ordine și decorații românești, cât și străine, prezentând o evoluție în timp a acestora. Totodată, ținem să menționăm faptul că în cadrul acestei expuneri nu veți putea admira doar decorații militare și civile, ci și o serie de medalii comemorative, jubiliare sau obținute cu ocazia diverselor concursuri care amintesc numeroase evenimente ce ne-au marcat existența.

Sâmbătă, 10 februarie 2024, ora 11:00, vă invităm să participați la vernisajul expoziției organizat la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, situat pe Str. Vasile Pârvan, nr. 1. Invitatul nostru este cercetătorul științific dr. Sever Boțan din cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași.

Organizator: muzeograf Adrian-Ionuț Gîlea

Expozitie la Iasi-Aviatia in numismatica

 

Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Societatea Numismatică Română – Secția Bârlad, organizează în perioada 13 octombrie – 30 noiembrie 2023, la Palatul Culturii din Iași, expoziția temporară „Aviația în numismatică”.

Duminică, 22 octombrie 2023, de la ora 12.00, publicul este invitat să participe la o întâlnire a colecționarilor, la care vor fi prezenți Viorel Bolum, preşedinte al Societăţii de Numismatică Română – Secţia Bârlad, și Benoni Dîncă, consultant în Aeronautică Iași.

Expoziţia prezintă, în premieră, 275 de exponate (monede și bancnote emise din 1936 până în prezent) din colecţia particulară Ovidiu Marinescu, membru SNR – Secția Bârlad, ce reprezintă aviatori și evenimente aviatice din 70 de țări, de pe 6 continente. 

 

Originar din Bârlad, Ovidiu Marinescu a activat peste 40 de ani în profesia de controlor de trafic aerian, la turnul de control al Aeroportului Iași. Deși pasiunea s-a manifestat încă din copilărie, inițierea în domeniul numismaticii datează de la începutul anilor ’70, ulterior Ovidiu Marinescu impunându-se în lumea colecționarilor: „În ultimii ani am simțit nevoia de a mă axa pe o anumită tematică și, din dragoste pentru profesia mea, am ales zborul, aparatele de zbor și tot ceea ce este legat de domeniul aviatic. Așa a luat naștere colecția pe care o prezint acum pentru prima dată, la Muzeul Științei și Tehnicii «Ștefan Procopiu»”.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 30 noiembrie 2023, în spațiile Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 17.00 (ora 16.30, ultima intrare)

Drapelul Național, simbol al unității!

Cu ocazia Zilei Drapelului Național, Primăria Municipiului Bârlad, în colaborare cu Cercul Militar și Societatea Numismatică Română, Secția Bârlad, au organizat o conferință intitulată „Parcursul Drapelului Național în istoria neamului românesc”.
Evenimentul a avut loc în sala mare a Cerculului Militar iar cu această ocazie a fost inaugurată și o expoziție de numismatică și de drapele din diferite perioade istorice menite a puncta parcursul Drapelului Național de la adoptare (1848) până în prezent. Au fost prezenți primarul Dumitru Boroș, viceprimarul Ana-Maria Vintilă, col. Mihai Calinciuc, din partea Garnizoanei Bârlad, consilieri locali și alții. Expozanți au fost Viorel Bolum (care a prezidat conferința și a făcut o scurtă trecere în revistă a evoluției Drapelului Național), prof. Vlad Giurcanu și Gheorghe Gîlcă.
„Alături de sigiliul și stema țării, Imnul Național și mai ales Ziua Națională a României, Drapelul reprezintă simbolul național sub care s-au jertfit ostașii nației noastre pentru libertate și unitate. Este de datoria oricărui român adevărat ca, an de an, la 26 iunie, să ne amintim acest lucru și să arborăm drapelul, așa cum facem de Ziua Națională. Vă mulțumim pentru această activitate menită a ne reaminti de ce poporul român, mândru și neînfricat, s-a reunit, din cele mai vechi timpuri, sub un crez numit drapel care și astăzi este valabil: Libertate, Dreptate, Frăție”, s-a adresat audienței primarul Dumitru Boroș.
Expoziția de la Cercul Militar dedicată Zilei Drapelului Național cuprinde sute de piese și va fi deschisă publicului larg toată săptămâna în curs.

(Biroul de Presă și Relații Publice al Primăriei Municipiului Bârlad)

 

Sarbatorirea a 203 ani de la nasterea lui Alexandru Ioan Cuza la Barlad

Bârlădenii l-au sărbătorit, pe 20 martie pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii, născut acum 203 ani la Bârlad. Ceremonialul militar și religios s-a desfășurat la bustul domnitorului, din fața Cercului Militar.
După ceremonialul militar și religios, publicul a fost invitat în holul Cercului Militar, la o expoziție de numismatică, cu tematică legată de Cuza și Unire. Exponatele provin din colecțiile membrilor Societății de Numismatică Secția Bârlad.

 

Expoziția organizată de Societatea Numismatica Romana - Secția Barlad la Cercul Militar Barlad cu ocazia zilei Unirii

Cu prilejul celebrarii zilei Unirii la Cercul Militar Barlad a fost organizata de catre Sectia Barlad a Societatii Numismatice Romane  o expozitie de materiale (medalii, carti postale, insigne, etc) ce amintesc de acest eveniment important din viata poporului roman. II multumim presedintelui Sectiei Barlad a SNR, dl Viorel Bolum, pentru informare si punerea la dispozitie a citorva imagini de la aceasta manifestare. Ii felicitam pe colectionarii din Barlad pentru expozitia organizata si le uram succes incontinuare.

 

 

EXPOZITIE LA BARLAD: REPERE ALE LITERATURII ROMÂNE - efigii ale scriitorilor în arta medalistică

 

Sâmbătă, 15 octombrie 2022, ora 11.00, a avut loc vernisarea expoziţiei temporare „REPERE ALE LITERATURII ROMÂNE - efigii ale scriitorilor în arta medalistică -”. Evenimentul s-a desfăşurat la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, avându-i ca invitaţi pe scriitorul Simion BOGDĂNESCU şi domnul Viorel BOLUM - preşedinte al Societăţii de Numismatică Română, Secția Bârlad.

Expoziţia cuprinde 172 de medalii şi plachete din colecţia particulară a domnului Costel Oportov - membru S.N.R, ce reprezintă portrete ale scriitorilor români gravate în metal, selectate pe criteriu artistic şi istoric, precum şi aproximativ 50 de piese din patrimoniul muzeului nostru (cărţi cu autograf, manuscrise, fotografii, corespondenţă), unele dintre acestea expuse în premieră, care completează imaginea legată de personalităţile literaturii române, de la vechii cronicari până la scriitorii contemporani. În planul central al expoziţiei se află reprezentat poetul Mihai Eminescu, chipul său fiind prezent prin portretele gravate după cele patru fotografii cunoscute.

„Gravate cu îndemânare şi talent, pe suprafaţa limitată a medaliei, imaginile scriitorilor sunt prezentate prin particularităţile portretului, din faţă sau din profil, transpus în relief şi volum. Mesajul este întregit prin introducerea unor simboluri (carte, pană, raze solare, stele, frunze de laur, flori de tei) şi a textului, care permit identificarea personalităţii. Aceste elemente volumetrice, imaginea şi textul, aflate în echilibru şi armonie, definesc compoziţia artistică a medaliei. Urmând tema şi textul gravat, medalia transmite şi un mesaj cu valoare de document istoric, prin personalitatea sau evenimentul evocat, dar şi prin durabilitatea în timp a metalului.

Artiştii plastici Gheorghe Adoc, Constantin Baraschi, Ioana Basarab, Nicolae Culluri, Gheorghe Stănescu, Teodor Zamfirescu, Nicolae Pascu sau gravorii Haralambie Ionescu, Ştefan Grudinschi, Constantin Dunitrescu, Maximilian Fetiţa, Vasile Gabor, Abraham Zoltan, Codruţ Ciobănescu şi alţii se regăsesc, prin medaliile realizate, în această expoziţie.” (colecţionar Costel Oportov)

Expoziţia va putea fi vizionată până pe data de 30 noiembrie a.c.

Expozitie la Barlad: Istoria aviatiei romanesti in cartofilie, filatelie si fotografie

 

Semnal editorial: Marian Bolum-Circulatie monetara in Basarabia. Monede (1821-1944)

Neobositul profesor si colectionar barladean, pasionat de numismatica, Marian Bolum a publicat un nou volum dedicat circulatiei monetare pe teritoriile ocupate de romani, de aceasta data este vorba de monedele ce au circulat in zona Basarabiei in perioada 1821, după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Prin amabilitatea autorului va putem pune la dispozitie cuprinsul acestui volum consistent, aproape 400 de pagini, dar si introducerea scrisa de autor.
Cei interesati de achizitionarea volumului se pot adresa direct autorului la adresa de email din finalul Introducerii.

Cuprins

Introducere...................................................................................7
Circulația monetară în Principate în timpul războiului ruso-turc (1806-1812)................................................................................14
Circulația monetară de la anexare până la pierderea autonomiei (1812-1828)................................................................................35
Circulația monetară de la pierderea autonomiei până în timpul războiului Crimeei (1828-1855).................................................72
Circulația monetară de la sfârșitul războiului Crimeei la Con-gresul de la Berlin (1856-1878)................................................117
Circulația monetară în sudul Basarabiei în perioada administra-ției românești (1856-1878).......................................................172
Circulația monetară la sfârșitul secolului al XIX-lea (1881-1894).........................................................................................189
Circulația monetară de la adoptarea monometalismului aur până la dispariția Imperiului (1895-1917)........................................223
Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940).........264
Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)………...........305
Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)..............................................................................321
Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)..............................................................................337
Anexe........................................................................................350

INTRODUCERE

    În lucrarea Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812-1944) am urmărit să prezentăm monedele care au circulat în Basarabia după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
    Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Basarabiei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1812), anexată de Imperiul țarist (1812-1917), integrată Regatului României (1918-1940), anexată de URSS după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatului României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din martie-august 1944).
    În aceste condiții în Basarabia au circulat: monedele care erau folosite în Principate la începutul secolului al XIX-lea-pi­astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici și rubla rusească, talerul de Prusia, mah­mu­deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster­lină (1812-1828), rubla țaristă (1828-1917), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944) De asemenea, au mai circulat, în sudul Basarabiei, leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor, în perioada în care județele Cahul, Ismail și Bolgrad au fost retrocedate Moldovei/României (1856-1878).
    După anexarea și integrarea economică în Imperiul țarist circulația monetară din Basarabia era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, au circulat: monedele de: ¼ , ½ , 1, 2, 3, 5 copeici din cupru, monedele de: 5, 10, 20, 25, 50 de copeici și 1 rublă de argint, monedele de: 3, 5, 10 ruble din aur și pentru scurt timp , în timpul domniei țarului Nicolae I, monede de platină cu valoarea nominală de: 3, 6 și 12 ruble. După trecerea la sistemul monometalist aur, în timpul domniei țarului Nicolae al II-lea au fost bătute, doar în anul 1897, monede de aur cu valoarea nominală de 7,5 și 15 ruble. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul țarist.
    După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Basarabia vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint.
    După anexarea Basarabiei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Basarabia vor circula monede cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    După reinstaurarea administrației românești în Basarabia, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint.
În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Basarabiei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    Pentru prezentarea circulației monetare din perioadele 1867-1878, 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Basarabiei în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarea citată a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse.
    Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționa­ri­lor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general și de numismatica țaristă și sovietică, în special.
    Lucrarea își propune să sintetizeze principalele infor­ma­ții din domeniu însă pe lângă descrierea într-o viziune personală și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate.
    Pentru monedele emise de Imperiul Țarist și de URSS care au circulat în Basarabia, descrierea, poate nu suficient de detaliată, considerăm că este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp, în lucrare sunt prezentate și unele con­cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo­cupă numismatica.
    Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint sau de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației monetare.
    La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate sub presiunea timpului, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție.
Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe­cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Tu­rism, Bucureşti, 1977; Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucu­reşti, 1978; Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997; Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; Sistemul monetar național. II. Bancnotele României (1881-2015), Editura Sfera, Bârlad, 2015; Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005 Vladimir Bilkin, Composite catalogue of Russien coins. Part II (1740-1917), Kиeb, 2003, Ana Boldureanu, Eugen Nicolae, Moneda în Republica Moldova, Biblioteca Științifică Centrală Andrei Lupan (Institut), Chișinău, 2015.
   În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colec­ționa­rul român și Conspecte numismatice.
    Pentru studiera istoriei Basarabiei am avut în vedere o serie de lucrări și articole publicate de istorici basarabeni: Valentin Tomuleț, Basarabia în epoca modernă (1812-1918) (Instituții, regulamente, termene), vol I, CEP USM, Chișinău, 2012; Ștefan Purici, Istoria Basarabiei-Note de curs, Editura Semne, București, 2011; Andrei Emilciuc, Cadrul legal al circulației și schimbul monedelor străine în Imperiul rus (1769-1839). Specificul funcționării lui în Basarabia, în Revista de istorie a Moldovei, Studii, Chișinău; Valentin Tomuleț, Circulația monetară în Basarabia în primele decenii după anexarea ei la Imperiul rus în Studia Universitatis în Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, nr.10 (50), 2011.
    Tot pentru cercetarea istoriei Basarabiei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/05/25/basarabia-sub-ocupatia-imperiului-tarist-cronologie/
https://www.unitischimbam.ro/tratatul-de-la-bucuresti-1812/
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n= 1417
http://istoria.md/articol/6/Basarabia_Mare__Basarabia_%C5%A2 arist%C4%83,_Bessarabia_
http://istoria.md/articol/438/Organizarea_Basarabiei___Administra%C 5%A3ia
https://www.academia.edu/20380910/RAZBOIUL_CRIMEI
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-ajuns-basarabia-in-componenta-imperiului-rus
http://istoriamilitara.org/stiinta/articole/160-basarabia-si-razboiul-din-crimeea-1853-1856.html
http://istoria.md/articol/31/Tratatul_de_la_Paris,_1856
http://www.moldovenii.md/md/section/700/content/7172
https://istoriabasarabiei.wordpress.com/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tarul-alexan-dru-al-ii-lea-declara-razboi-imperiului-otoman-la-chisinau
http://www.istorie-pe-scurt.ro/congresul-de-pace-de-la-berlin1878-sau-sacrificiile-cerute-de-independenta/
https://www.scritub.com/istorie/Industria-Basarabiei-in-Perioa13113 21322.php
https://www.timpul.md/articol/pe-27-martie-1918-sfatul-tarii-a-votat-unirea-basarabiei-cu-romania-57143.html
http://www.istoria.md/articol/146/Pactul_Ribbentrop_Molotov,_Nota_ultimativ%C4%83_sovietic%C4%83__26_iunie_1940_,_R%C4%83spunsurle_Guvernului_Rom%C3%A2n__27_%C5%9Fi_28_iunie_1940 ș.a.
Concomitent au fost folosite și o serie de site-uri speciali­zate de numismatică:
http://transylvanianumismatics.com
http://www.allnumis.ro,
http://www.bancnote-monede.ro,
http://romaniancoins.org/ro
https://ro.ucoin.net/table/?country=russia
https://99-kopeek.ru/catalog
https://en.numista.com/catalogue
https://www.m-dv.ru/en/monety-rossii-1700-1917
https://colnect.com/ro/coins/coin
https://coinscatalog.net/russia
     De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948. Astfel, am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele as­pecte ale circulației monetare din Basarabia.Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre.

marian_bolum@yahoo.com

 

Expozitie de MEDALII ȘI ORDINE MILITARE la Barlad

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad are deosebita bucurie de a organiza o nouă expoziție cu tematică istorică, intitulată „MEDALII ȘI ORDINE MILITARE”.
Nevoia de recunoaștere și recompensare a meritelor individuale, demonstrate în situații dificile, a fost o tendință a umanității din toate timpurile și s-a manifestat ca atare încă de la începutul istoriei omenirii. Căci, așa cum spunea Montesquieu „natura omului este cea care cere favoruri și distincții”.
Autoritatea unei comunități putea distinge în moduri diferite faptele excepționale în folosul colectivității. Egiptenii distribuiau coliere de onoare, inele și brățări. Colierele erau din aur, cu pandantive înfățișând capete de leu sau albine (asociate simbolic persoanei faraonului) și erau înmânate solemn de faraon, fie funcționarilor merituoși, fie bravilor soldați în fața întregii armate.
Ideea de ordin, în sensul de simbol al meritului personal care te face să aparții unei categorii distincte și distinse, s-a format în Evul Mediu, odată cu apariția instituției Cavaleriei și în perioada Cruciadelor (secolele IX-XIII).
Expoziția cuprinde 237 de medalii comemorative și jubiliare, ordine militare, brevete și două uniforme militare.
Toate piesele sunt din colecțiile Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Cea mai veche medalie fiind din anul 1842.
Prin intermediul acestei expoziții am încercat realizarea unei sumare incursiuni în istoria medaliilor și ordinelor militare din România. Ultima parte a expoziției cuprinde 30 de medalii și ordine militare emise în alte țări.
Vernisajul expoziției va avea loc duminică la ora 1100 la sediul muzeului din strada Republicii, nr. 235.

Expoziția va fi prezentată de doamna Oltea Răşcanu-Gramaticu, Președinta Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad.
Expoziția poate fi vizionată pe site-ul muzeului și pe pagina de facebook, iar în muzeu poate fi văzută în intervalul 14 februarie - 30 aprilie 2021 cu respectarea condițiilor impuse de lege.

Organizator muzeograf Mircea Oancă

MUZEUL „VASILE PÂRVAN“ BÂRLAD
str.Vasile Pârvan nr.1, cod.731050
tel. 0235.421.691, 0335.404.746
fax. 0235.422.211
http://www.muzeuparvan.ro/

Congres de insignografie la Barlad in luna mai

In perioada 22-24 mai 2020, în Municipiul Bârlad va avea loc cel de-al XII-lea Congres de insignografie din România. Anul acesta tematica jurizată va fi : „Eminescu – simbol al naţiunii române – 170 ani de la naşterea poetului naţional”.

Expozitia "Monedele si bancnotele lumii" la Barlad

SNR Barlad la aniversarea a 30 ani de existenta

Aflam de pe blogul Societatii Filatelice "Tutova" din Barlad, http://filateliebarlad.blogspot.ro/  ca Sectia Barlad a Societati Numismatice Romane, a aniversat luna trecuta 30 de ani de la infiintare. Le uram un sincer "La multi ani!" si-i felicitam ca reusesc sa reziste in conditiile in care alte filiale au sucombat din diferite motive. Cu acest prilej dl. Constantin Daniliuc a realizat o serie de materiale filatelice reusite pe care vi le prezentam mai jos. Ne-ar interesa si citeva detalii privind modul de achizitionare si bineinteles un pret al acestora.

Lansare de carte: Marian Bolum- Bancnotele Romaniei

Felicitari autorului!