Se afișează postările cu eticheta Koson. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Koson. Afișați toate postările

vineri, 10 noiembrie 2023

Conferinta: 𝗠𝗼𝗻𝗲𝗱𝗲𝗹𝗲 𝗥𝗲𝗴𝗲𝗹𝘂𝗶 𝗞𝗼𝘀𝗼𝗻

 

"𝗝𝗼𝗶, 𝟭𝟲 𝗻𝗼𝗶𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟯, 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬, vă invităm la conferința susținută de dr. 𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶 𝗗𝗶𝗺𝗮, expert numismat în cadrul Băncii Naționale a României, cu tema: „𝗠𝗼𝗻𝗲𝗱𝗲𝗹𝗲 𝗥𝗲𝗴𝗲𝗹𝘂𝗶 𝗞𝗼𝘀𝗼𝗻”, care va avea loc la Muzeul George Severeanu (Str. Henri Coandă nr. 26).

Coordonator serie conferințe: prof. Ioan Carol Opriș.
Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro, cu confirmare, în limita locurilor disponibile.
Preț bilet: 10 lei. Achiziționarea biletului se face la stand, înaintea începerii conferinței.

DESPRE CONFERENȚIAR
Absolvent al Facultății de Istorie a Universității București și doctor în Istorie la Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, având o experiență de peste 25 de ani în domeniu, dr. Mihai Dima este expert numismat și își desfășoară activitatea în cadrul Băncii Naționale a României. Specialist în numismatică antică, dr. Mihai Dima are contribuții semnificative privind activitatea monetăriei de la Istros (sec. V a.Chr. - sec. III p.Chr.), precum și cunoașterea circulației monetare în epoca Principatului (sec. I-III p.Chr.). A efectuat studii metrologice și de ștanțe asupra staterilor de aur de tip Koson din tezaurul descoperit în anul 1996 în împrejurimile capitalei dacice, Sarmizegetusa Regia.

DESPRE CONFERINȚĂ
Deși sunt cunoscute de peste 500 de ani, monedele de tip Koson reprezintă unul dintre capitolele cele mai controversate ale numismaticii românești, punând la grea încercare știința, dar și imaginația multor cercetători. Primul studiu important pe această temă a fost publicat de către M. Bahrfeldt în 1911, iar ultimul abia a văzut lumina tiparului, dar, cu toate acestea, enigma „kosonilor“ este departe de a fi elucidată.
Dr. Mihai Dima va prezenta în cadrul seriei de evenimente „Conferințele Muzeului Severeanu” stadiul actual al cercetării asupra monedelor dacice de aur și de argint cu legenda KOΣΩΝ."

miercuri, 22 iulie 2015

Noi piese de patrimoniu recuperate din Germania

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, Republica Federală Germania, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.
Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München.
La 20 iulie 2015, loturile de podoabe şi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
”Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.”, precizează reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Conform experţilor: „toate artefactele studiate, în număr de 25, sunt obiecte de podoabă din argint – fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice şi specifice geto- dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintă depuneri de pământ şi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probă a faptului că au fost scoase din pământ şi se aflau în conexiune arheologică cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitor. Obiectele expertizate aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, şi trebuie incluse în categoria Tezaur”.

Operaţiunea, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operațiune de repatriere de la importante case de licitaţii din Germania, a unor piese aparținând Patrimoniului Cultural al României.
Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi ofiţeri specialişti din cadrul Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.


Informaţii şi imagini preluate de pe: http://ziarulunirea.ro/foto-o-moneda-din-aur-si-24-de-podoabe-dacice-din-argint-furate-de-la-sarmizegetusa-au-fost-recuperate-de-la-o-casa-de-licitatii-din-germania-335183/

miercuri, 8 iulie 2015

Noi piese adăugate tezaurului istoric al României

Muzeul Naţional de Istorie a României şi-a îmbogăţit colecţiile, zilele acestea, cu încă două monede dacice de tip Koson, din aur. Monedele au fost recuperare de autorităţile române în strânsă colaborare cu autorităţile polone şi fac obiectul unei anchete derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul braconajului arheologic din zona Sarmizegetusa Regia (Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara).

Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.

Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/recuperarea-a-doua-monede-dacice-din-aur-de-tip-koson/